Bani albi pentru zilele negre ale bancilor
Fondul de garantare a depozitelor bancare are ca scop garantarea depozitelor detinute de persoane fizice si persoane juridice. Ma intreb insa daca la foamea de bani actuala a Romanei n-a umblat nimeni la borcanul cu miere. Pina la urma, asa cum statul reesaloneaza la nesfirsit plat a unor sume datorate cetatenilor prin hotariri judecatoresti ramase definitive si irevocabile, la fel de bine clientul unei banci aflate in stare de faliment se poate trezi la un moment dat ca in fondul respectiv poate nu mai sint atitia bani, si ghici cine poate imprumuta fondul cind acesta se afla in dificultate de plati? In situatii exceptionale, cand resursele mentionate sunt insuficiente pentru acoperirea platii compensatiilor, Guvernul pune la dispozitia Fondului, sub forma de imprumut, sumele necesare, in termen de maximum 15 zile lucratoare de la solicitarea lor de catre Fond. Dar daca Guvernul se afla deja intr-o situatie exceptionala si sta cu mina intinsa dupa orice banut? Ce-i drept, situatia mai sus mentionata e putin probabila, dar in Romania s-au inmultit teribil baietii destepti.

Scoala romaneasca la ora adevarului
Se bate multa moneda de multa vreme pe valoare scolii romanesti, ca o spun cei din tara, ca o spun cei din diaspora, ideea pare un consens total: avem valoare si batem la cur pe multi, romanul e dat dracului, reuseste oriunde, iar taranul roman duduie de ingeniozitate. Nu zic, medalii aducem, copii talentati cu gramada, ce nu inteleg eu insa, cum de ne lasam prostiti in halul asta de o mina de imbecili? Sa zic ca 45 de ani ne-au pus pumnul in gura si bastonul pe spinare, dar care sa fie scuza pentru ultimii 20 de ani?

Softul care ne doare
Zilele trecute au vuit televiziunile de faptul ca fiscul cerea unor copii impozit de citiva lei pe sumele cistigate de acestia din dansuri populare. Cum ne mai schimonoseam la televizor sa punem la zid fiscul care a navalit peste bietii copii si a lasat marii evazionisti sa scape basma curata. Dincolo de toata nebunia insa, un lucru firav dar dureros de adevarat a iesit la iveala: softul care face statistica si care calculeaza impozite nu are mama, nu are tata. El si-a facut corect datoria, a calculat ca acei copii datoreaza impozit si a trimis automat o scrisoare. Softul a functionat, noi nu. Ne-a demonstrat ca fiecare avem fima noastra datorie neplatita catre stat, catre ceilalti. Micile noastre scapari de taxe se vad acolo, in marea gaura de care ne plingem toti.

Sfinta pauza de publicitate
Dezbateri peste dezbateri inaintea motiunii de cenzura, ca sa nu mai vorbesc dupa. Folosim cuvinte mari, solidaritate, sacrificiu, ne intrecem in a vedea care da mai multe salarii in Fondul de solidaritate sociala, insa in toata aceasta nebunie nu am vazut vreun canal de televiziune care sa fii sacrificat cele 20 de secunde de publicitate de dragul acestei solidaritati.

Opozitia, politica de gherila
Circul din zilele motiunii de cenzura m-a convins ca politica partidelor de opozitie, oricare ar fi ele, este o politica de gherila. Lovesti si fugi, lupti cu orice mijloace. Nimeni din opozitie n-a fost in stare sa raspunda la o intrebare simpla: ce veti face daca motiunea trece? Nimeni nu avea nici un plan, o solutie, ceva de pus rapid in functiune ca tara sa nu se duca dracului. Toti o dadeau cu o sa fie discutii, o sa fie consultari. Cu alte cuvinte, slava domnului ca n-a trecut.

Neconstitutionalitatea lui Kafka
Am auzit o gramada de versiuni pe neconstitutionalitatea motiunii de cenzura, marul discordiei fiind termenul in care aceasta se voteaza. Pur si simplu nu intelegeam ce nu intelegeau moderatorii, de ce li se blocau neuronii? Intrau in direct cu diversi sustinatori ai neconstitutionalitatii si puneau aceeasi intrebare stupida: ce se intimpla daca motiunea este neconstitutionala dar nu trece? Duuuh... Daca e neconstitutionala, e neconstitutionala si gata, oricare ar fi fost rezultatul votului. Daca trecea motiunea dar era declarata neconstitutionala, efectul ei, adica caderea Guvernului, era nula. Daca nu trecea, guvernul raminea in functie pentru ca era deja in functie, si nu ca rezultat al motiunii neconstitutionale, deci nu raminea un guvern neconstitutional. Daca mi se insceneaza un proces fals si neconstitutional si sint declarat nevinovat, eu ramin nevinovat pentru ca am fost dintotdeauna asa, nu procesul fals mi-a dat acest statut.

Ati facut greva?
Unde erati dupa 89 cind se furau rulmentii cu camionul si tot ce se putea desprinde din suruburi lua drumul Turciei? De ce nu erau pline stazile de manifestanti pentru a opri bisnita? De ce nu urlau liderii sindicali in portavoci cind fabrici intregi erau vindute pe nimic? Cind toata lumea era prea ocupata cu vindutul la taraba in pietele din Istanbul sau Budapesta cine sa mai iasa la greva?

Nu ne-a mintit nimeni, mincam rahat
Gata, am hotarit, ne-au mintit. Cum si-au putut permite, cum se poate asa ceva? Hai sa fim seriosi, am mincat rahat si am stiut foarte bine. Chiar 45 de ani de propaganda nu ne-au invatzat nimic? Cum nu reusea Ceausescu sa ne spele creierul cu emisiuni zilnice de realizari si acum ne simtitm ofensati si pacaliti ca astia au facut-o? Cind economii solide si care nu se clatina la orice basina financiara dadeau semne ca se clatina serios noi luam imprumuturi pe care nu ni le puteam permite, ne uitam in gura celor care ne spuneau ca ne duduie economia? Pai vroiam sa credem, trebuia ca specula sa ne faca fericiti pe toti, ce luam azi cu un leu, maine sa dam cu trei, paminturi si case nenumarate. Cei care au prevestit criza si isi bateau gura de ani de zile vorbind de restructurarile bugetare erau suficienti, dar cine sa-i asculte?

Un lucru a devenit sigur in Romania: ce azi e nici vorba, maine e garantat.